joi, 16 septembrie 2010

Turcia - Ziua 10

Sal'tare!

Astazi s-a stat la piscina si numai la piscina (bine, si la restaurant).
Deci s-a inotat mult, s-a lenevit pe sezlonguri...si cam atat...ah, si ne-am facut poze in apa.
Eu sub un val:

Pe maine!

marți, 14 septembrie 2010

Turcia - Ziua 9

Daaaa, astazi a fost o super zi!

Am plecat in excursie de la 10:00 si ne-am intors la 20:30, numai bine pentru masa de seara.

Am fost mai intai la amfiteatrul de la Myra unde am vazut si mormintele lyciene din stanca. Tot acolo s-a mers la biserica Sf. Nicolae din apropiere (toate au mai fost vazute acum 2 ani).



Dupa asta am plecat spre Kekova, o zona cu un peisaj absolut minunat, printre cele mai spectaculoase drumuri din Turcia pe care am fost vreodata. Felul in care se imbina muntele cu marea este unul din atuurile acestei tari, iar drumurile ce strabat aceste peisaje nu fac decat sa puna in valoare perfect mediul ambiant. In Kekova (satuc, port la mare) am avut norocul sa dam de un turc care detinea o vechitura de salupa cu care ne-a plimbat vreo 2 ore pe mare, timp in care am vazut orasul antic scufundat, am facut plaja pe vas, am oprit intr-un golf unde am facut snorkeling si bine inteles s-au facut multe poze.




Din Kekova am plecat spre Kas, un orasel pescaresc (9600 locuitori) recomandat acum multi ani de patronul unui magazin de aur din Fethiye. Ii multumesc pe aceasta cale turcului respectiv ca ne-a deschis ochii asupra uneia din cele mai spectaculoase zone vazute vreodata in Turcia. Pe langa drumul de coasta din zona respectiva care este fantastic, multitudinea de insule, muntii abrupti si apusul de soare au constituit o imagine greu de uitat. Nu mi-as fi imagint ca exista asa ceva in sudul extrem al Turciei, imi pare rau ca nu am avut timp sa continui drumul de coasta spre Fethiye, s-ar fi inchis un cerc deschis acum cativa ani.




Maine cel mai probabil se va lasa cu noi batai la Monopoly, niste scuba diving si poate si niste tobogane la Aqua park (ca deh, m-a lasat spatele, deci e cazul sa il intepenesc din nou).
Pe maine!

luni, 13 septembrie 2010

Turcia - Ziua 8

Hello,

Da, spatele mi-a trecut, asa ca am putut azi sa inot linistit la piscina...si da, iar am luat bataie la Monopoly. Trebuie sa fac ceva cu cartile alea, sa le dau foc, sa le ascund, orice, dar sa nu le mai vad.
Maine plecam in excursie toata ziua, sper ca uita Bobo sa le ia cu el.

In alta ordine de idei, n-am facut nicio poza azi (cred ca sunt cel mai tampitzel fotograf ever - ma intrec in a face cat mai putine poze, nu cat mai multe)...am stat sudat pe sezlongul de la piscina si nu m-am dat dus toata ziua. A fost super cald, s-a mancat foarte bine, s-a inotat mult, ne-am prajit cu totii la soare, cu toata crema noastra cu factori de la 30 in sus. A inceput metamorfozarea in ciori, asta e clar.

Seara s-a incheiat cu concert live de muzica greceasca urmat de un spectacol de dansuri traditionale turcesti. Pentru cine nu a mai vazut un astfel de spectacol e dragut, restul cred ca isi lasa venele lungi, ca toate show-urile de genul asta sunt cvasi-identice.

Maine o sa mergem vreo 300 de km si o sa vedem locuri frumoase (sper). Aaa, si o sa am si aparatul foto cu mine...deschis...cu card gol...deci fac poze...

See ya!

duminică, 12 septembrie 2010

Turcia - Ziua 7

Sa trecem peste ziua de azi, am stat in pat cu gatul si spatele in pioneze...noroc cu Midocalmul...sper ca maine o sa ma trezesc mai putin teapan decat azi...

Turcia - Ziua 6

Buna dimineata,

Astazi am stat prost la capitolul poze. Aparatul a stat bine mersi in camera in timp ce eu mi-am facut de cap pe plaja.

De doua zile iau sunt ciuca batailor la Monopoly (varianta cu carti), efectiv sunt singura persoana care nu a castigat nici un joc, deja incep sa cred ca se razbuna pe mine faptul ca am uitat tablele acasa si nu am cum sa il bat pe Bobo la jocul cu zaruri...ma roade rau asta...

Am inaugurat si Aqua Park-ul unde sunt cateva tobogane pe care m-as da toata ziua daca n-ar fi zeci de copii care sunt la coada in fata mea non stop...acolo a fost chiar misto, exceptand ca am ramas cu gatul intepenit dupa o aterizare mai dura in piscina (deh, batranetea).

Maine cred ca nu ma misc de la piscina, renunt la mare, nu de alta dar parca si-au dat intalnire pe plaja toate batalioanele de araboaice imbracate din cap pana in picioare (probabil la piscina nu au voie) si privelistea cu ele in apa nu e foarte imbietoare (no offence). Batalioanele au aterizat in hotel odata cu terminarea Ramadanului si sper sa dispara maine, odata cu terminarea weekendului.

Pe seara s-a mai animat treaba odata cu concursul de Miss unde a fost finala sezonului, adica toate castigatoarele saptamanale din aceasta vara au venit sa participe la alegerea gagicii supreme pe 2010. A iesit invingatoare de drept o fiinta din Kazahstan cred (stiu ca se urla incontinuu Kazahstan, sper sa nu ma insel), care cica a primit un cec de 50.000 de coco...dupa care am aflat ca sunt coco de-ai hotelului, adica un fel de credit pe care il folosesti in incinta, ceea ce pana la urma nu e rau deloc sa stai urmatorii 10 ani gratis in fiecare vancanta pe aici...

Datorita concursului de Miss intins la infinit s-a dus naibii White Party pentru ca ne costumasem corespunzator, sper sa se tina maine...de suparare am prestat niste baclavale dupa miezul noptii.

Pe final postez totusi 2 poze cu Bobo si Ana facute pe seara, prima pe un pod din cadrul hotelului, a doua e facuta la intrarea intr-un restaurant arabesc, in una din oglinzile de pe perete:


Ca urare de incheiere, la 2 dimineata, ce-as putea sa va spun? O dimineata placuta? O duminica cu soare? Noapte buna? Somn usor? Trezirea! (va las pe voi sa alegeti)
Pe maine!

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Turcia - Ziua 5

Buna dimineata,

Astazi a fost cald...apa la piscina era o ciorba fara legume, in aer cred ca erau vreo 35 de grade, noroc cu umbrelele uriase care pot fi mutate foarte usor (pe rotile), astfel incat stai tot timpul la umbra. Cladirea centrala cu un restaurant pe 2 etaje arata cam asa in amurg:


Am pierdut jumatate din zi pe la piscina, restul pe la mese si pe la SPA (ne-am trezit cam tarziu) unde a fost super tare. Sauna aia finlandeza e criminala, poti sa mori lejer acolo. Piscina centrala de la SPA arata foarte dragut:


Maine poate ne miscam oasele 100m ca sa ajungem la mare si la aqua park, ar fi cazul.

Ah, foarte tare, am reusit sa ma ratacesc printre cladirile care alcatuiesc mini orasul, ocazie cu care am descoperit un restaurant si o piscina, ambele ascunse printre pini.

Ca sa ma scuz, trebuie sa spun ca hotelul are vreo 12-14 cladiri cu gradini si piscine intre ele, intinse pe o suprafata de aprox 200m x 500m.

Restul pozelor sunt aici:
Poze ziua 5 Turcia


Cam asta pentru azi,


Noapte buna!

vineri, 10 septembrie 2010

Turcia - Ziua 4

Buna...dimineata!

Tot incerc sa spun buna seara, dar trece ora 12 noaptea si devin confuz in privinta formulei de adresare...

Astazi n-avem poze din motive subiective, jumatate de zi fiind pe drum, cealalta dormind-o la hotel sau petrecand-o la restaurant. Stiu, scuze patetice, dar asta e.

Am plecat foarte devreme din Capadoccia si am stat vreo 6 ore si jumatate pe drum pana in Kemer in Antalya. Prima parte a drumului a fost destul de plictisitoare (era sa fac pana prostului pentru ca vreo 50-60km n-am avut nicio benzinarie) cu sosele prin pustietate si putine masini. Odata ce am trecut de Konya, am intrat printre niste munti bestiali si pe o sosea care a urcat pana undeva la 1600m, drum extraordinar de frumos care a tinut cam 150km. Ca sa nu va imaginati ca drumul prin munti a fost un fel de DN1 pe la Posada, toata lumea mergea cu 120-140km/h, serpentinele fiind suficient de largi pentru asta.

In fine, am iesit si din munti si am intrat pe plicticoasa sosea/autostrada dintre Manavgat si Antalya care a tinut 100km, s-a trecut foarte repede prin orasul Antalya (care are totusi 1 milion de locuitori) si am ajuns rapid in Kemer la hotelul nostru.

Prima strigare: hotelul e un fel de mini-oras (putem sa ii spunem si "resort" - cu "s"), extrem de populat si de agitat, cam prea agitat pentru ce ma asteptam eu sa fie. Multe piscine dar nu foarte mari, multe restaurante dar nu foarte cochete, multe cladiri imprastiate pe suprafete foarte mari. Nu stiu prin ce minune am primit niste camere in "terrace houses" care arata foarte bine si care au constituit surpriza placuta a cazarii, mai ales ca sunt intr-un capat linistit al mini-orasului. Surpriza neplacuta e ca internetul nu e gratis - cat de patetic poate sa sune asta la un hotel de 5* UAI, cand in grota de 0* (zero stele) din Capadoccia aveam wireless free?!?

Pe la magazinele si barurile din centru este foarte foarte foarte mare aglomeratia, de parca am fi la Mall in Bucuresti (ma rog, la noi la mall nu se vand ochelari de soare de 1300 euro - sau nu i-am vazut eu). Dupa cum radeam si cu Bobo mai devreme, am ajuns sa locuim intr-un mall fara sa vrem.

Seara (pe care am dormit-o in mare parte) a fost animata la hotel, o formatie se destrabala la unul din baruri, alta canta la fel de live pe un vaporash in port (in mijlocul apelor - audienta fiind pe mal).

Cam asta pentru inceput, maine va fi o zi plina (de zacut la soare si de poze)

Pe maine!

Later edit: revin cu 2 poze din ziua 4
- foc de artificii - pret de catalog - 8000 usd (negociabil banuiesc)


- concert pe vapor - super funky!


joi, 9 septembrie 2010

Turcia - Ziua 3

Salutare, salutare!
Astazi pietre, pietre si iar pietre, iar in final pietre!
Ce vreti, suntem in podisul Anatoliei (da, stiu, am scris ieri, alaltaieri deshert, e si una si alta) si pe aici toate obiectivele turistice sunt de fapt niste pietre mai vechi sau mai noi.

Ok, unii dintre noi (Bobo si Ana lui) s-au dat azi cu balonul! Eeeee, asta da distractie inainte de micul dejun! Sa le fie de bine!
Dar sa o luam in ordine, am fost la Urgup, am vazut pietrele din varful altor pietre (Bobo sustine ca sunt plantate acolo) si am dat o tura prin targul de alaturi, plin cu ceramica super aratoasa si ieftina.

Apoi am mers la muzeul in aer liber din Zelve, absolut urias, cred ca are cam 1km lungime si jumatate de km latime, plin numai cu asezari vechi construite in piatra. Zona se intinde pe 3 vai si este o incantare pentru oricine ajunge acolo. Am pierdut cateva ore bune pe acolo, dar a meritat pe deplin.


De la Zelve am mers in "Love valley", ma rog, din poze stiti voi la ce se refera "Love" din denumirea vaii. Zona este extrem de pitoreasca, se ajunge acolo pe un drum acoperit cu nisip intre doua dealuri pe care se gaseste foarte multa vita de vie. Daca ai noroc, nu te intalnesti cu nici o masina sau tractor pe drumul de 3m latime. Iar dupa ce mergi cam 1km pe acest drum si ajungi in fine in zona de interes dai de un baiat simpatic care iti ofera fresh de portocale sau rodii de la gheata! In mijlocul campului!

Dupa alta ora pierduta in Love Valley am plecat la "Panorama point" din Goreme care nu este altceva decat un punct inalt de unde se vede toata asezarea, cu pietrele specifice si toate hotelurile dintre ele. Evident, un mare bazar se intinde pe acea zona, sute de turisti coboara din autocare odata la cateva minute, auzi toate limbile pamantului, te roaga cineva sa ii faci o poza pe muchia vaii si uite asa nici nu stii cand trece timpul. Ah, de aici am cumparat si un CD cu muzica traditionala instrumentala (a fost al 6 cd ascultat pe loc in magazin inainte sa ma decid).
Imaginea este a turcului care servea cafea la bar, m-a fascinat mustata lui, nu m-am putut abtine si in rasetele tuturor i-am facut o poza.

Dupa panorama toata lumea a cedat fizic si am plecat la masa unde am mancat din nou toate nebuniile locale (supa cu menta a fost de-menta!).
Pe la 6-7 seara, in plin apus de soare, pe niste culori absolut criminale date de soare pe rocile galbene si rosii am plecat in Red Valley sa prind apusul de soare si sa urc pe varful muntelui pentur poze. Apusul m-a cam luat prin surprindere si a venit cam repede, fapt pentru care m-a prins noaptea pe varful muntelui. Am continuat sa fac poze si pe intuneric (traiasca lanterna din masina) si de-abia pe la ora 20:00 m-am lasat dus de acolo. Peisajul din Red Valley e de poveste, roca rosie modelata de-a lungul vremii in vai si forme de toate felurile este uimitoare.


Restul pozelor de azi se gasesc aici:

Maine ne asteapta Antalya, piscine, restaurante, tobogane cu apa, huzur de huzur (cuvant turcesc cumva?).

Noapte buna!

miercuri, 8 septembrie 2010

Turcia - Ziua 2

Buna dimineata din nou,

Astazi a fost soare si frumos...Asta oficial, ca pentru vremea de la ProTV. In realitate ne-am trezit cu o ploaie torentiala in Ankara si am ajuns in Capadoccia pe o alta ploaie torentiala (aici ploua o data la cateva luni, ei bine, azi a fost acea zi).

Sa revin, azi am vizitat in Ankara Muzeul Civilizatiilor Anatoliei si Mausoleul lui Ataturk. Muzeul e dragut, cica a primit si premiul de muzeul anului prin 1997, insa nu prea se ridica la nivelul muzeelor din vest...sincer.


Cu Mausoleul lui Ataturk e alta poveste...mare om, mare mausoleu...Frumos, lejer, sobru, demn de un mare om.


Drumul din Ankara in Capadoccia a fost o placere. Surpriza a fost sa ajungem pe o ploaie torentiala, lucru destul de rar intalnit in desertul anatolian. O alta surpriza de proportii a fost ca din 100 si ceva de pensiuni si hoteluri din Goreme, la aceeasi pensiune cu noi (care are vreo 15 camere maxim) sa aterizeze in acelasi timp cu noi inca 4 (patru) masini de Bucuresti. Asta da intamplare (nefericita). Whatever!

Ca intotdeauna aici peisajul este de vis, din nefericire din cauza ploii era foarte intunecat afara si nu am mai apucat sa vizitam nimic, dar maine va fi o zi plina. Insa poze dragute ies si pe noapte!


Restul de poze aici:
See you!



marți, 7 septembrie 2010

Turcia - Ziua 1

Eeee, dupa o luuuunga asteptare am ajuns si in Turcia. Din nou cu masina, din nou intr-un turneu ce va tine 2 saptamani, din nou cu placere pe aceste meleaguri.

Prima zi este intotdeauna cea mai grea. Fara indoiala, drumul cu masina este foarte obositor. Chiar daca m-am trezit la 03:00 de dimineata si am ajuns in Ankara la ora 20:00, intotdeauna este loc si pentru o vizita rapida prin oras, pentru a lua pulsul locurilor.

Ok, e luni seara, in septembrie, ora 21:30 cand ne-am apucat sa haladuim pe strazi, ce poate fi interesant? Surpriza, comerciantii sunt la locul loc pe strazi, parcurile sunt pline, strazile sunt aglomerate.

Bineinteles nu putea lipsi din peisaj kebab-ul, servit de aceasta data in Kebabistan (ce ne-a mai dstrat numele asta), inghetata traditionala si "gazoz" (Bobo stie de ce).

Mai jos este un sediu de banca foarte frumos din centrul Ankarei, m-a impresionat design-ul luminilor ce pun in evidenta cladirea, cu un efect incredibil.


Parcul central din Ankara m-a lasat cu gura cascata, credeam ca avem suficiente fantani arteziene in Bucuresti, se pare ca nu.


Mai jos sunt restul de poze din aceasta scurta seara in Ankara.

Pe maine!